Șase zile. Șase luni de formare. O sută șaizeci de kilometri. Mai mult de 25.000 de metri în altitudine se schimbă. Traseul Everest Trail nu este pentru cei slabi de inimă sau de picioare.
Atleții cei mai de seamă din lume nu se mulțumesc cu excursii la sala de sport. Dacă ar fi trebuit să ghicim, am spune că se radeau cu unelte electrice, își spala dinții cu o lână de oțel și turnau whisky peste cerealele lor de mic dejun. Iar când vine vorba de realizarea de fapte fizice, vor face doar extreme.
Traseul Everest Trail este unul dintre cele mai dificile ultramaratone de pe planetă. Participanții se confruntă nu numai cu provocările fizice și mentale obișnuite ale unui maraton, ci și cu un teren impozabil unic, cu condiții neprevăzute de vreme și cu ascensiuni neobosite la altitudini brutale.
Cu alte cuvinte, nu trebuie decât să se aplice nenorociții.
Cursul de descurajare
Traseul Everest Trail este un ultra-maraton desfășurat în mai multe etape, desfășurat pe parcursul a șase zile în noiembrie, în regiunea îndepărtată Solukhumbu din Himalaya. Rugăciunile sunt tratate la vederi de neuitat ale celor mai înalți munți din lume, inclusiv Everest, Lhotse, Makalu și Kangchenjunga. Dar atunci când diferența totală între ceasurile pozitive și cele negative crescătoare la peste 29.000m, peisajul nu este singurul lucru care îți duce respirația departe.
Cursul exact se schimbă în fiecare an. Traseul combină traseu de murdărie și secțiuni de trepte cu teren de munte înalt. Distanțele zilnice tipice pentru cele șase etape se situează între 20 km și 30 km, în timp ce ascensările pot varia de la câteva sute de metri pe zi până la câteva mii. În total, alergătorii acoperă o distanță de 160 km.