S-au găsit rămășițele lucrătorilor chinezi intervievați pe o piramidă peruviană

În Lima, Peru, în vârful unei piramide construite cu mii de ani în urmă, arheologii au găsit rămășițele a 16 muncitori chinezi care au murit aici în jurul sfârșitului secolului al XIX-lea.

Unsprezece dintre cadavre erau înfășurate în cârpe simple de pânză; celelalte cinci au fost așezate să se odihnească în sicrie din lemn și purtau jachete albastre-verzi, Reuters rapoarte.

În timpul "Epoca de explorare" a Europei, un număr mic de oameni din Asia au venit în această parte a lumii pe navele care s-au oprit în Macao și în alte orașe din Asia. Dar cea mai mare migrație a poporului chinez către Peru a început la sfârșitul anilor 1840, odată cu declinul muncii sclave.

La începutul secolului, Anglia și-a încetat transporturile de sclavi în această parte a Americii, iar Peru sa eliberat de dominația colonială spaniolă în anii 1820. Deși comerțul cu sclavi a început să se micșoreze, nu a fost abolit în Peru până în 1854.

Muncitori chinezi din Peru, 1900. NYPL / Domeniul public

Proprietarii de teren din Peru totuși și-au dorit încă o muncă ieftină pentru plantațiile lor de zahăr și bumbac, pentru minele bogate de guano și pentru extinderea căii ferate. Guvernul a relaxat calea pentru foștii robi cu granturi financiare și subvenții pentru a aduce noi muncitori în țară. Mulți dintre acești lucrători noi contractați au venit din China, unde tulburările politice au creat o populație de persoane strămutate care au nevoie de muncă. Între anii 1849 și 1874, în jur de 100.000 de muncitori contractanți chinezi, mai ales din provincia Guangdong, au navigat în Peru prin contracte de muncă restrictive care le-au legat proprietarilor de pământ de ani de zile.

Condițiile de muncă pentru muncitorii chinezi au fost dure, iar adesea ei erau tratați puțin mai bine decât sclavii. Mulți muncitori decăzuți au murit în aceste condiții. Unii au reușit însă să-și îndeplinească contractele, iar mulți au venit să se stabilească în Lima. În 1876, comunitatea chineză din oraș a crescut atât de mult încât a reprezentat aproximativ 10% din populația totală. În oraș, au lucrat ca servitori, meșteșugari sau oameni de afaceri mici, alergând magazine și restaurante în ceea ce ar deveni Chinatown-ul din Lima. Un număr de câțiva imigranți chinezi au devenit planificatori și negustori înșiși.

Dar, chiar dacă condițiile de muncă s-au îmbunătățit pentru oamenii chinezi din Peru, ei erau încă marginalizați. Chiar și în calitate de muncitori liberi, chinezii au fost obligați să păstreze documente dovedind că sunt liberi și să se înregistreze la guvern. În anii 1880, termenii contractelor de muncă s-au îmbunătățit, cu clauze care i-au permis lucrătorilor să-și întrerupă contractele și le-a cerut să primească salarii. Dar chiar și atunci, scrie istoricul Michael J. Gonzales, "plantatorii au continuat să supună lucrătorii chinezi unui sistem aspru de control social, indiferent de statutul lor contractual".

Limba Chinatown. Daniel Garrido / CC BY 2.0

Rămășițele descoperite pe piramida din Lima reflectă atât condițiile de îmbunătățire a muncitorilor chinezi, cât și excluderea lor din părțile societății peruane. Pe măsură ce condițiile lor economice s-au îmbunătățit, familiile chineze au putut să-și permită mai mult decât simpla cătușă pentru moartea lor. Dar autoritățile nu ar fi îngropate în cimitirele catolice, iar vechile piramide "aveau o asociație sacră care le-ar fi făcut locuri atractive pentru înmormântarea lucrătorilor chinezi", a declarat Roxana Gomez, care a condus echipa arheologică Reuters.

Valul imigrației chineze în Peru a început să încetinească în jurul anilor 1880, în timp ce guvernul chinez a început să limiteze fluxul forței de muncă indemnizată din țară, iar condițiile din China s-au îmbunătățit. Influența migranților a influențat însă Peru; astăzi 15% din populația țării își poate urmări originea în China și în alte migranți asiatici din secolul al XIX-lea.