Când Dong Gong, arhitectul din spatele acestei creații, a avut idei de brainstorming pentru o bibliotecă de pe litoral, a aruncat o privire neașteptată asupra unei imagini care stătea pe birou, a unui tablou al realistului american Andrew Wyeth. Ea descrie un bătrân stând pe niște roci, uitându-se la valuri. Ea evocă un sentiment de singurătate, explică Gong, dar și o legătură profundă cu natura, pe care a încercat să o impună în structura sa de 5.000 de metri pătrați.
Biblioteca este aranjată în etaje, cu cărțile din spate, și un perete dramatic de ferestre și uși cu care se confruntă Marea Chinei de Est, astfel încât fiecare cititor să se poată bucura de vederile neobstrucționate de oriunde locuiesc. Sau, așa cum arăta arhitectul, biblioteca este ca "un auditoriu și marea este piesa în curs de desfășurare". Mai mult, toate spațiile au fost proiectate pentru a maximiza lumina naturală și aerul proaspăt în anumite momente ale zilei, pentru a imita naturalele oceanului ritmuri.
Se pare că cheamă ceva mai mult decât broșura medie pe plajă. Moartea în Veneția, poate? Femeia din dune? Marea, sau Marea, Marea?