Oamenii de știință au fost mult interesați de formarea fulgilor de zăpadă: Cum se transformă apa în structuri cristaline?
Putem să crească fulgi de zăpadă într-un laborator și să explicăm de ce fiecare este unic. Dar microfizica topirii fulgilor de zăpadă a rămas misterioasă, chiar dacă acest fenomen simplu are un impact imens asupra precipitațiilor și a climei. După cum explică NASA, aproximativ două treimi din ploaia care cade din cer se petrece ceva timp ca zăpada, iar acești nori de fulgi congelați pot bloca semnalele radio, pot afecta zborurile și pot cauza alte dificultăți. Știind cum se comportă, oamenii de știință ar putea să modeleze mai bine precipitațiile și comportamentul global al climei.
Este dificil să capturați zăpada în procesul de topire. Oamenii de știință au folosit o dată păianjenul pentru a captura fulgii și pentru a-i urmări să dispară. Dar într-un nou raport, publicat în jurnal atmosferele, echipa NASA a reușit să descrie matematic procesul de topire, creând un model care arată cum dispare un singur fulg.
Ceea ce au descoperit este că apa topită începe să se adune în părțile concave ale unei fulgii de zăpadă. Pe măsură ce piscina crește, apa formează o cochilie în jurul gheții rămase, până când întreaga structură se dizolvă. Fulgi de zăpadă care s-au format în pelete mici de gheață durează mai mult pentru a se topi decât structuri delicate de cristal ca cel de mai sus, care este mai mic de jumătate de centimetru.