Această viziune surprinzătoare a fost capturată de la nava spațială Cassini. Acesta combină imaginile realizate cu filtre spectrale roșii, verzi și albastre, toate colectate la distanța de 1,7 milioane de kilometri de cea de-a doua planetă a celei mai mari planete a sistemului solar, potrivit comunicatului NASA. Geometria elegantă este un pic de truc optic, din moment ce luna și inelele orbitează pe orbite în același plan.
Galileo a documentat pentru prima oară inelele lui Saturn în 1610, dar ambarcațiunea Cassini le-a studiat mai îndeaproape decât orice altă misiune a avut înainte, inclusiv o analiză a particulelor care le compun - de la granule individuale de nisip la munți monumentali. Când Saturn se afla la echinocțiu, Cassini monitorizează temperatura inelelor, care, conform unui spectrometru infraroșu, se scufundă până la un frigid de 382 de grade. De asemenea, ambarcațiunile au decodat "spițe", de forme misterioase care s-au înregistrat pe imaginile Voyager ca smalțuri radiale. Datele lui Cassini sugerează că acestea sunt alcătuite din particule de gheață, ținute chiar deasupra inelelor prin încărcare electrostatică. Aceste fenomene pot fi uriașe - mai mult de 10.000 de mile - dar trecătoare, plecate în doar câteva ore.
Misiunea Cassini sa înfășurat în toamna trecută, după două decenii în spațiu, când ambarcațiunea a ars în atmosfera lui Saturn. Oamenii de știință încă certăm prin vasta colecție de date colectate de Cassini. Însă între timp, astronomii din fotolii pot examina întreaga colecție de imagini din misiune, care ne descriu cartierul nostru solar ca fiind familiar, extraordinar de străin și plin de surprize vizuale splendide.